image

Despre metoda sa personală de lucru, relatată într-o scrisoare adresată în 1946 muzicienei elvețiene Marie-Madeleine Tschachtli:

Ce să vă spun despre interpretare? Ar trebui să vorbesc și nu să scriu, căci altfel mi-ar trebui 30 de pagini.
Aș putea rezuma, foarte imperfect, în câteva atitudini, drumul care, după mine, îmi pare că este cel care trebuie să ne conducă spre adevăr. Să căutăm a descoperi toată emoția lucrării cântând-o mult, în diferite feluri, înainte de-a începe a o realiza tehnic. Spunând cântând-o mă gândesc cu precădere la a o cânta în minte, ca și cum ar fi executată de cel mai perfect interpret.


După ce am reținut impresia de frumusețe absolută pe care această interpretare imaginară ne-a lăsat-o (impresie pe care o reînnoim și îi redăm viață încontinuu, repetând în liniștea nopții execuția imaginară), să trecem apoi la lucrul real, tehnic, disecând fiecare dificultate în mii de părți, pentru a elimina obstacolul fizic și tehnic nu în bloc, ci în detaliu. Acest travaliu trebuie făcut cu luciditate, ferindu-ne de a ne pune sentiment.
În fine, ultima fază este cea în care lucrarea dominată fizic trebuie să fie construită în linii mari, cântată de la un capăt la altul, pentru a avea perspectiva de la distanță și la execuția căreia participă ființa rece, lucidă și rațională care a prezidat lucrul dar și artistul plin de emoție, fantezie, viață și căldură, care a creat-o mintal și care regăsește acum mijloacele de expresie pe care nu le avea la început.

Biografia / Lipatti despre...