Despre mesajul autentic al partiturii într-o scrisoare adresată criticului elvețian Aloys Mooser, citată în volumul In memoriam Dinu Lipatti
Cum să faci ca să nu te îndepărtezi de textul operei pe care o interpretezi? Cum să faci ca să nu te lași pe nesimțite în voia unor licențe ușoare, care, treptat, fără să-ți dai seama chiar, devin cu timpul abateri de neiertat?
Pentru aceasta nu există decât un singur mijloc: să reîncepi mereu, uitând tot ce ai făcut mai înainte: frazare, accent, nuanță dinamică și mișcare și să consideri textul ca și cum nu l-ai fi văzut niciodată. Căci, negreșit, o frazare tinde să se îndepărteze tot mai mult de ceea ce a fost inițial: un accent, o nuanță capătă o importanță pe care nu voiam deloc să le-o dăm la început, contururile unui ritm se estompează.... și denaturările se agravează cu timpul...