image

Studii

Biografia / Scrieri


Rațional, romantic, riguros, rafinat: Dinu Lipatti în concert la Bruxelles

Se știe că spațiul francofon este impregnat de prezența lui Dinu Lipatti, cu atât mai mult cu cât acest pianist a cărui timpurie stingere din viață a fost numită „una din calamitățile artistice care au zguduit secolul XX” i-a numărat printre prieteni sau profesori pe Alfred Cortot, Paul Dukas, Frank Martin, Arthur Honneger, Ernest Ansermet. Mai există însă o țară europeană vorbitoare (și) de limbă franceză care, înainte și după cel de-al doilea război mondial, îl cunoștea destul de bine și îl admira pe Dinu Lipatti, iar aceasta este Belgia.


Compozitorul Dinu Lipatti, între orientarea românească și limbajul modern european

Lucrările asupra cărora mă voi opri sunt reprezentative pentru o primă etapă a creației lui Dinu Lipatti, încadrabilă în orientarea românească, respectiv pentru o perioadă a unei anumite maturități creatoare, rezultată în urma studiilor sale pariziene. Voi pune așadar în paralel Sonatina pentru vioară și pian și Concertul pentru orgă și pian în lumina relației pe care Lipatti a avut-o cu maeștrii cărora le-a dedicat aceste partituri : Mihail Jora și Nadiei Boulanger.


Lipatti la prezentul continuu: o perspectivă în 4 tablouri

De la moartea muzicianului român în 2 decembrie 1950 un urma unei boli grele, atât biografia cât și realizările sale pe plan interpretativ și componistic au fost analizate și evaluate până la punctul unde – cel puțin la prima vedere – s-ar părea că a rămas foarte puțin nou de spus.


Dinu Lipatti – permanență a muzicii românești și universale

Reprezentant strălucit al școlii muzicale românești din prima jumătate a secolului al XX-lea, Dinu Lipatti continuă să polarizeze atenția pianiștilor, a criticilor și ascultătorilor contemporani.


Creația pentru pian a lui Dinu Lipatti, de la cunoaștere la performanța instrumentală

Notorietatea internațională a interpretului, survenită foarte devreme, în anii adolescenței, i-a absorbit, în cea mai mare parte, energia și timpul de muncă. Artistul se plânge mereu, în scrisori și în convorbiri cu persoane apropiate, de lipsa unui răgaz pentru a compune. Altfel spus, pianistul strălucit îl împiedica să se manifeste pe creatorul inspirat. E o dramă pe care au trăit-o și alți mari muzicieni